Deciziile adunarii generale ale C.F.R.
 


Decizie nr. 2/2009 privind aprobarea Statutului C.F.R. şi a Codului Deontologic

Decizie nr. 2/2009
din 15/06/2009

privind aprobarea Statutului Colegiului Farmaciştilor din România şi a Codului deontologic al farmacistului

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 490 din 15/07/2009
Actul a intrat in vigoare la data de 15 iulie 2009
 

 

În temeiul art. 638 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,
 

Adunarea Generală Naţională a Colegiului Farmaciştilor din România decide:

Art. 1. - Se aprobă Statutul Colegiului Farmaciştilor din România, prevăzut în anexa nr. 1, ce face parte integrantă din prezenta decizie.
Art. 2. - Se aprobă Codul deontologic al farmacistului, prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Art. 3. - Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România,
Dumitru Lupuliasa

Bucureşti, 15 iunie 2009.
Nr. 2.
Anexa Nr. 1
 
STATUTUL COLEGIULUI FARMACIŞTILOR DIN ROMÂNIA
CAPITOLUL I
Principii generale

Art. 1. - (1) Colegiul Farmaciştilor din România se organizează şi funcţionează în baza legilor şi a prezentului statut ca organizaţie profesională naţională a farmaciştilor cu drept de liberă practică.
(2) Colegiul Farmaciştilor din România are personalitate juridică şi autonomie instituţională în domeniul său de competenţă, normativ şi jurisdicţional profesional, exercitându-şi atribuţiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni.
Art. 2. - Colegiul Farmaciştilor din România este un organism profesional, apolitic, fără scop patrimonial, de drept public, cu responsabilităţi delegate de autoritatea de stat, în domeniul autorizării, controlului şi supravegherii profesiei de farmacist ca profesie liberală, de practică publică autorizată.
Art. 3. - Colegiul Farmaciştilor din România are ca principal obiect de activitate controlul şi supravegherea exercitării profesiei de farmacist, aplicarea legilor şi regulamentelor care organizează şi reglementează exerciţiul profesiei, reprezentarea intereselor profesiei de farmacist şi păstrarea prestigiului acestei profesii în cadrul vieţii sociale.
Art. 4. - Ca autoritate publică şi profesională, Colegiul Farmaciştilor din România realizează atribuţiile prevăzute de lege şi de prezentul statut, în 5 domenii principale de activitate:
a) profesional;
b) etic şi deontologic;
c) jurisdicţie profesională şi litigii;
d) economico-social;
e) administrativ şi organizatoric.
Art. 5. - (1) La nivelul judeţelor, respectiv al municipiului Bucureşti, se organizează şi funcţionează câte un colegiu al farmaciştilor cu drept de liberă practică din unitatea administrativ-teritorială respectivă.
(2) Farmaciştii înscrişi şi luaţi în evidenţa colegiilor teritoriale sunt membri ai Colegiului Farmaciştilor din România.
(3) Niciun colegiu teritorial nu poate funcţiona în afara Colegiului Farmaciştilor din România.
Art. 6. - Între Colegiul Farmaciştilor din România şi colegiile teritoriale există, în condiţiile legii şi ale prezentului statut, autonomie organizatorică, funcţională şi financiară.
Art. 7. - (1) Ca organizaţie profesională, Colegiul Farmaciştilor din România apără demnitatea şi promovează drepturile şi interesele membrilor săi în toate sferele de activitate, apără onoarea, libertatea şi independenţa profesională a farmacistului în exercitarea profesiei, asigură respectarea de către farmacişti a obligaţiilor ce le revin faţă de bolnav şi de sănătatea publică.
(2) În vederea realizării obiectivelor prevăzute la alin. (1), Colegiul Farmaciştilor din România colaborează, în condiţiile legii, cu toate instituţiile competente.
Art. 8. - (1) Colegiul Farmaciştilor din România, prin organismele sale, este reprezentant al corpului profesional din România în relaţiile cu autorităţile şi cu instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale, interne şi internaţionale.
(2) Pentru îndeplinirea atribuţiilor şi obiectivelor conferite de lege şi de prezentul statut, organele reprezentative ale Colegiului Farmaciştilor din România pot intra în relaţii cu diferite organisme similare din alte state.
Art. 9. - Alegerea organelor reprezentative şi de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România, atât la nivel naţional, cât şi teritorial, se va face, de jos în sus, cu respectarea principiilor democratice şi a egalităţii tuturor membrilor.
Art. 10. - (1) Sediul Colegiului Farmaciştilor din România este în municipiul Bucureşti.
(2) Emblema cu sigla Colegiului Farmaciştilor din România este prevăzută în anexa la prezentul statut.

CAPITOLUL II
Atribuţiile Colegiului Farmaciştilor din România

Art. 11. - Colegiul Farmaciştilor din România are următoarele atribuţii:
a) colaborează în domeniul său de competenţă cu Ministerul Sănătăţii prin asigurarea controlului aplicării regulamentelor şi normelor care organizează şi reglementează exercitarea profesiei de farmacist, indiferent de forma de exercitare şi de unitatea farmaceutică în care se desfăşoară;
b) apără demnitatea şi promovează drepturile şi interesele membrilor săi în toate sferele de activitate; apără onoarea, libertatea şi independenţa profesională a farmacistului, precum şi dreptul acestuia de decizie în exercitarea actului profesional; asigură respectarea de către farmacişti a obligaţiilor ce le revin faţă de pacient şi de sănătatea publică;
c) atestă onorabilitatea şi moralitatea profesională a membrilor săi;
d) întocmeşte şi actualizează permanent Registrul unic al farmaciştilor din România, administrează pagina de internet de publicare a acestuia şi înaintează trimestrial Ministerului Sănătăţii un raport privind situaţia numerică a membrilor săi, precum şi a evenimentelor înregistrate în domeniul autorizării, controlului şi supravegherii profesiei de farmacist;
e) elaborează şi adoptă Regulamentul de organizare şi funcţionare a Colegiului Farmaciştilor din România şi Codul deontologic al farmacistului;
f) colaborează în domeniul său de competenţă cu Ministerul Sănătăţii la formarea, specializarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a farmaciştilor;
g) avizează, conform regulamentelor de organizare şi funcţionare a unităţilor farmaceutice, fişa de atribuţii a postului de farmacist, întocmită obligatoriu la nivelul fiecărei farmacii;
h) colaborează cu Ministerul Sănătăţii în vederea stabilirii şi creşterii standardelor de practică profesională, a asigurării calităţii actului farmaceutic în unităţile farmaceutice;
i) colaborează cu Ministerul Sănătăţii şi participă, prin reprezentanţii săi, la activitatea de inspecţie farmaceutică organizată de acesta, inclusiv pe bază de tematici comune de inspecţie şi control;
j) colaborează cu Ministerul Sănătăţii la elaborarea metodologiei de acordare a gradului profesional şi a tematicii de concurs;
k) iniţiază, promovează, organizează şi acreditează în domeniul său de competenţă forme de educaţie farmaceutică continuă şi de ridicare a gradului de competenţă profesională a membrilor săi, cu excepţia programelor de studii complementare în vederea obţinerii de atestate;
l) controlează modul în care sunt respectate de către angajatori independenţa profesională şi dreptul de decizie profesională ale farmacistului;
m) reprezintă şi apără în domeniul său de competenţă interesele membrilor, la solicitarea acestora, în faţa angajatorilor;
n) promovează şi stabileşte relaţii pe plan extern cu instituţii şi organizaţii similare;
o) colaborează în domeniul său de competenţă cu Ministerul Sănătăţii la elaborarea reglementărilor profesiei de farmacist;
p) organizează judecarea cazurilor de încălcare a normelor de deontologie profesională ori a celor care reglementează exercitarea profesiei sau a actului profesional;
q) organizează centre de pregătire lingvistică, necesare pentru exercitarea activităţii profesionale de către farmaciştii cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene;
r) colaborează în domeniul său de competenţă cu Ministerul Sănătăţii, organizaţii patronale şi sindicale, precum şi cu alte asociaţii ori cu organizaţii neguvernamentale, în toate problemele ce privesc asigurarea sănătăţii populaţiei.
Art. 12. - (1) În exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege şi de prezentul statut, Colegiul Farmaciştilor din România, prin structurile naţionale ori teritoriale, are dreptul de a formula acţiune în justiţie în nume propriu sau în numele membrilor săi.
(2) Decizia privind deschiderea acţiunii aparţine Biroului executiv al Consiliului Naţional al Colegiului Farmaciştilor din România, respectiv consiliului colegiului teritorial.
Art. 13. - Colegiul Farmaciştilor din România participă, alături de celelalte instituţii implicate, la elaborarea contractului- cadru privind furnizarea serviciilor farmaceutice în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

CAPITOLUL III
Organizarea şi funcţionarea

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale

Art. 14. - (1) Corpul profesional al farmaciştilor este organizat la nivel naţional în cadrul Colegiului Farmaciştilor din România, iar la nivel teritorial, judeţe, respectiv municipiul Bucureşti, prin colegii teritoriale.
(2) Atât Colegiul Farmaciştilor din România, cât şi colegiile teritoriale au de la data constituirii şi înregistrării la administraţia financiară personalitate juridică, patrimoniu şi buget proprii.
(3) Colegiul Farmaciştilor din România, precum şi colegiile teritoriale înfiinţate şi organizate potrivit legilor anterioare rămân constituite şi îşi vor continua activitatea potrivit legii şi prezentului statut.
Art. 15. - (1) Denumirea colegiului teritorial este "Colegiul Farmaciştilor din ........................." (se completează cu denumirea unităţii administrativ-teritoriale în care funcţionează colegiul respectiv).
(2) Sediul colegiului teritorial este în oraşul reşedinţă de judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti pentru Colegiul Farmaciştilor din Bucureşti.
Art. 16. - (1) Raporturile dintre organele de conducere naţionale şi cele teritoriale se stabilesc conform dispoziţiilor legale şi ale prezentului statut.
(2) Raporturile menţionate la alin. (1) vor avea la bază, în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea, autonomia organismelor locale, respectarea principiului democratic în luarea deciziilor şi a competenţelor speciale stabilite de lege şi de statut.


SECŢIUNEA a 2-a
Organele de conducere la nivel naţional

Art. 17. - Organele de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România la nivel naţional sunt:
a) Adunarea generală naţională;
b) Consiliul naţional;
c) Biroul executiv;
d) preşedintele.
Art. 18. - (1) Adunarea Generală Naţională a Colegiului Farmaciştilor din România este alcătuită din preşedinţii colegiilor teritoriale şi din reprezentanţi aleşi de adunările generale locale prin vot direct şi secret.
(2) Norma de reprezentare în Adunarea generală naţională este de 1/50.
(3) Reprezentanţii în Adunarea generală naţională sunt aleşi pe o durată de 4 ani.
(4) Proporţional cu numărul de farmacişti înscrişi în evidenţa colegiului teritorial se va alege un număr de 3-11 membri supleanţi.
Art. 19. - Adunarea generală naţională are următoarele atribuţii:
a) adoptă Statutul Colegiului Farmaciştilor din România, precum şi Codul deontologic al farmacistului;
b) aprobă modificarea acestora;
c) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi execuţia celui pentru exerciţiul financiar expirat;
d) alege dintre membrii săi Comisia de cenzori;
e) adoptă declaraţii care să reflecte poziţia Colegiului Farmaciştilor din România cu privire la aspecte de interes general în ceea ce priveşte profesia de farmacist ori statutul farmacistului în societate;
f) revocă din funcţie membrii aleşi, pentru abateri de la prevederile legii şi ale Statutului Colegiului Farmaciştilor din România, care aduc prejudicii activităţii organismului profesional.
Art. 20. - (1) Adunarea generală naţională adoptă hotărâri în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi, cu majoritate simplă de voturi.
(2) Dacă la prima convocare nu se realizează condiţia de cvorum, după două săptămâni se va organiza o altă şedinţă, cu aceeaşi ordine de zi, care va putea adopta hotărâri, indiferent de numărul membrilor prezenţi, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 19 lit. a) şi b), pentru care este necesară condiţia de cvorum prevăzută de lege.
(3) Adunarea generală naţională se întruneşte în şedinţă ordinară în primul trimestru al anului în curs.
Art. 21. - Adunarea generală naţională este condusă de preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România.
Art. 22. - Adunarea generală naţională este convocată de:
a) preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România;
b) Biroul executiv al Consiliului naţional;
c) Consiliul naţional.
Art. 23. - (1) Consiliul naţional al Colegiului Farmaciştilor din România este alcătuit din preşedinţii colegiilor teritoriale, 3 reprezentanţi ai Colegiului Farmaciştilor din Bucureşti, respectiv preşedintele şi 2 vicepreşedinţi, un reprezentant numit de Ministerul Sănătăţii ca autoritate de stat şi câte un reprezentant al farmaciştilor din fiecare minister ori instituţie centrală cu reţea sanitară proprie. Consiliul Naţional al Colegiului Farmaciştilor din România poate fi asistat, cu rol consultativ, de către un reprezentant al Academiei de Ştiinţe Medicale, al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi al Ministerului Justiţiei.
(2) Cheltuielile de deplasare şi diurna reprezentanţilor în Consiliul Naţional al Colegiului Farmaciştilor din România vor fi suportate de către colegiile teritoriale ai căror reprezentanţi sunt.
(3) Consiliul Naţional al Colegiului Farmaciştilor din România se întruneşte legal în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul reprezentanţilor prevăzuţi la alin. (1).
Art. 24. - (1) Consiliul naţional lucrează în prezenţa a două treimi din numărul membrilor cu drept de vot şi decide cu o majoritate absolută de voturi, cu excepţia deciziilor referitoare la cotizaţie, pentru care sunt necesare voturile favorabile a două treimi din numărul total al membrilor.
(2) Deciziile Consiliului naţional sunt obligatorii pentru colegiile teritoriale şi pentru toţi farmaciştii care practică profesia de farmacist în România.
Art. 25. - (1) Consiliul naţional se întâlneşte în şedinţe ordinare o dată pe trimestru sau în şedinţe extraordinare ori de câte ori este nevoie.
(2) Şedinţele ordinare sunt convocate de către preşedintele Biroului executiv.
Art. 26. - Convocarea membrilor Consiliului naţional se va face, după caz, prin:
a) scrisoare recomandată cu confirmare de primire;
b) fax la sediul colegiului local al cărui membru este respectivul reprezentant sau la unitatea ori instituţia la care reprezentantul îşi desfăşoară activitatea.
Art. 27. - (1) Convocarea în una dintre modalităţile menţionate mai sus se va face cu cel puţin 7 zile înaintea datei întrunirii Consiliului naţional şi va fi însoţită de ordinea de zi şi, atunci când este posibil, de materialele, proiectele de decizii, actele normative etc. ce urmează a fi adoptate.
(2) Materialele ce urmează a fi supuse dezbaterilor pot fi trimise şi prin intermediul poştei electronice.
Art. 28. - (1) Şedinţele extraordinare pot fi convocate de către:
a) Biroul executiv;
b) preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România;
c) secretarul general sau oricare alt membru al Biroului executiv, la solicitarea a cel puţin o treime din numărul membrilor Consiliului naţional.
(2) Procedura de convocare a şedinţelor extraordinare este cea prevăzută de art. 27.
Art. 29. - Atribuţiile Consiliului naţional sunt următoarele:
a) elaborează Statutul Colegiului Farmaciştilor din România, precum şi proiectele de modificare a acestuia;
b) elaborează Codul deontologic al farmacistului, precum şi proiectele de modificare a acestuia;
c) colaborează cu Ministerul Sănătăţii la elaborarea Nomenclatorului de specialităţi medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală;
d) colaborează cu Ministerul Sănătăţii la elaborarea tematicilor, metodologiilor, concursurilor şi examenelor pentru farmacişti;
e) stabileşte sistemul de credite de educaţie continuă, pe baza căruia se evaluează activitatea de perfecţionare profesională a farmaciştilor;
f) colaborează cu Ministerul Sănătăţii la elaborarea normelor privind exercitarea profesiei de farmacist pe teritoriul României;
g) colaborează cu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării la elaborarea strategiei şi programelor privind dezvoltarea învăţământului farmaceutic;
h) fixează cotizaţia care trebuie plătită obligatoriu de către fiecare farmacist consiliului judeţean sau al municipiului Bucureşti, stabilind partea din această cotizaţie care trebuie virată către Consiliul Naţional al Colegiului Farmaciştilor din România;
i) gestionează bunurile Colegiului Farmaciştilor din România şi poate să creeze şi să subvenţioneze acţiuni interesând profesiunea, acţiuni de întrajutorare sau de sponsorizare;
j) soluţionează, prin comisiile de specialitate ale Colegiului Farmaciştilor din România, în termen de 30 de zile de la înregistrare, contestaţiile formulate împotriva deciziilor date de consiliile judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, în conformitate cu regulamentele proprii;
k) alege, dintre membrii săi, Biroul executiv al Colegiului Farmaciştilor din România;
l) propune Adunării generale naţionale proiectul privind bugetul de venituri şi cheltuieli al Colegiului Farmaciştilor din România;
m) alege, dintre membrii săi, pe cei care vor forma comisiile de lucru;
n) stabileşte indemnizaţiile membrilor Biroului executiv şi indemnizaţia de şedinţă a membrilor Comisiei superioare de disciplină;
o) avizează reînscrierea farmaciştilor care au pierdut calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România, conform Codului deontologic al farmacistului.
Art. 30. - (1) Consiliul naţional stabileşte, în domeniul său de competenţă, strategia şi planul anual de control şi supraveghere a modului de exercitare a profesiei de farmacist, precum şi condiţiile în care se desfăşoară aceasta.
(2) Reprezentanţii Colegiului Farmaciştilor din România, anume desemnaţi, au dreptul de a desfăşura activităţi de control şi supraveghere privind modul de exercitare a profesiei de farmacist în toate unităţile farmaceutice din România.
Art. 31. - (1) În cadrul Consiliului naţional, pentru realizarea atribuţiilor, funcţionează următoarele comisii de lucru:
1. Comisia de studii şi strategii de dezvoltare;
2. Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ;
3. Comisia economico-socială şi de asigurări sociale de sănătate;
4. Comisia de etică şi deontologie profesională;
5. Comisia imagine, relaţii interne şi externe;
6. Comisia acreditări, avizări şi autorizări;
7. Comisia administrativă şi financiar-contabilă.
(2) La nivel local se poate adopta o organizare asemănătoare.
Art. 32. - (1) În funcţie de necesităţile concrete, Consiliul naţional poate aproba înfiinţarea unor comisii de lucru ori a unor comisii consultative.
(2) Aceste comisii pot avea activitate permanentă sau temporară.
Art. 33. - (1) Corespunzător acestor comisii de lucru ale Consiliului naţional, în cadrul Colegiului Farmaciştilor din România se pot înfiinţa, ca structuri tehnice sau administrative, departamente.
(2) Departamentele vor fi coordonate de către unul dintre membrii Biroului executiv şi, în funcţie de numărul de posturi şi de schema de personal aprobată de Consiliul naţional, vor fi asigurate cu personal tehnic de specialitate sau administrativ.
(3) Consiliul naţional va aproba regulamentele de organizare şi funcţionare a departamentelor.
Art. 34. - Biroul executiv al Consiliul naţional este format dintr-un preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar general, aleşi în mod individual de către Consiliul naţional dintre membrii săi.
Art. 35. - (1) Biroul executiv lucrează legal în prezenţa a 3 dintre membrii săi şi ia decizii valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(2) Biroul executiv se întruneşte o dată la două săptămâni sau ori de câte ori este cazul, la cererea preşedintelui sau a cel puţin 2 dintre membrii săi.
Art. 36. - Atribuţiile Biroului executiv:
a) asigură activitatea permanentă a Colegiului Farmaciştilor din România între şedinţele Consiliului naţional;
b) aprobă angajarea de personal şi asigură execuţia bugetului Colegiului Farmaciştilor din România;
c) întocmeşte raportul anual de activitate şi gestiune, pe care îl supune aprobării Consiliului naţional;
d) acceptă donaţiile, legatele şi sponsorizările făcute Colegiului Farmaciştilor din România şi le face publice în presa de specialitate;
e) execută hotărârile Adunării generale naţionale şi ale Consiliului naţional;
f) elaborează şi supune spre avizare Consiliului naţional proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, pe baza bugetelor de venituri şi cheltuieli ale colegiilor teritoriale;
g) informează Consiliul naţional cu privire la deciziile emise între şedinţele acestuia;
h) îndeplineşte orice alte sarcini stabilite de către Consiliul naţional.
Art. 37. - Biroul executiv coordonează activitatea comisiilor de lucru ale Consiliului naţional.
Art. 38. - În exercitarea mandatului, membrii Biroului executiv, precum şi membrii birourilor consiliilor colegiilor teritoriale vor primi o indemnizaţie lunară, al cărei cuantum va fi aprobat, după caz, de Consiliul naţional, respectiv de consiliile colegiilor teritoriale.
Art. 39. - Preşedintele Biroului executiv este preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România.
Art. 40. - Atribuţiile preşedintelui:
a) reprezintă Colegiul Farmaciştilor din România în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;
b) încheie contracte şi convenţii în numele Colegiului Farmaciştilor din România, cu aprobarea Biroului executiv;
c) convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale şi ale Consiliului naţional;
d) duce la îndeplinire deciziile Biroului executiv, hotărârile Consiliului naţional date în sarcina sa şi rezolvă problemele şi lucrările curente;
e) angajează personalul de specialitate şi administrativ;
f) îndeplineşte orice alte sarcini încredinţate de Consiliul naţional ori de Biroul executiv.
Art. 41. - (1) Preşedintele Biroului executiv păstrează şi foloseşte ştampila Colegiului Farmaciştilor din România şi are drept de semnătură în bancă.
(2) În lipsa sa, preşedintele poate mandata pe oricare dintre membrii Biroului executiv pentru a realiza competenţele care îi revin sau numai o parte dintre acestea.


SECŢIUNEA a 3-a
Atribuţiile comisiilor de specialitate ale Consiliului naţional

Art. 42. - Comisiile de specialitate ale Consiliului naţional sunt competente în probleme integrative şi de strategie şi îndeplinesc atribuţiile stabilite de prezentul statut sau prin hotărâre a Consiliului naţional.
Art. 43. - Comisia de studii şi strategii de dezvoltare exercită următoarele atribuţii principale:
a) analizează situaţia personalului şi a serviciilor farmaceutice, în funcţie de nevoile României;
b) propune obiective strategice, programe şi proiecte de dezvoltare şi restructurare a activităţii Colegiului Farmaciştilor din România;
c) planifică realizarea programelor;
d) monitorizează şi realizează proiecte;
e) elaborează informări şi sinteze pentru Biroul executiv şi Consiliul naţional.
Art. 44. - Comisia de studii şi strategii de dezvoltare realizează sinteze în legătură cu aplicarea sistemului normativ în materie profesională şi propune Consiliului naţional şi Biroului executiv adoptarea măsurilor strategice efective pentru modificarea şi adoptarea actelor normative în beneficiul societăţii româneşti şi al corpului profesional din România.
Art. 45. - Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ urmăreşte şi controlează în activitatea sa realizarea obiectivelor profesionale ale farmaciştilor din România prin programe de educaţie continuă, specializare, ridicare şi menţinere a standardelor de calitate a actului profesional, acces egal şi echitabil la grade şi titluri specifice profesiei.
Art. 46. - Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ îşi desfăşoară activitatea pe următoarele direcţii:
a) educaţie profesională continuă;
b) examene şi concursuri;
c) învăţământ profesional şi alte forme de pregătire profesională;
d) ştiinţe profesionale;
e) practică independentă a profesiei de farmacist.
Art. 47. - Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ analizează şi propune îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul sanitar şi ia măsurile necesare asigurării unui cadru legal, coerent şi adecvat practicii profesionale. Ea are drept obiectiv introducerea unor mecanisme de evaluare şi asigurare a calităţii îngrijirilor profesionale: acreditare, standardizare, certificate de calitate, reguli de bună practică profesională etc.
Art. 48. - Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ organizează şi coordonează funcţionarea specialităţilor profesionale la standarde corespunzătoare, studiază raporturile de competenţă dintre diferitele specialităţi profesionale şi asigură suportul informaţional necesar pregătirii profesionale.
Art. 49. - În realizarea competenţelor sale Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ îndeplineşte şi următoarele activităţi:
a) studiază situaţia producţiei, aprovizionării şi cererii de medicamente, recomandând organelor competente scoaterea unor medicamente din nomenclator sau un regim special de compensare ori gratuitate pentru anumite categorii;
b) promovează ridicarea continuă a nivelului profesional, facilitând participarea farmaciştilor la programe de perfecţionare profesională din ţară sau din străinătate;
c) sprijină procurarea de materiale documentare de specialitate, precum şi organizarea de manifestări profesionale şi ştiinţifice;
d) elaborează programe şi standarde de acreditare periodică a competenţei profesionale;
e) organizează o subcomisie pentru probleme de rezidenţiat şi alte forme de învăţământ profesional;
f) propune organelor competente cifra de şcolarizare în învăţământul farmaceutic.
Art. 50. - Comisia economico-socială şi de asigurări sociale de sănătate susţine obiectivele economice şi sociale ale corpului profesional, adaptându-le în permanenţă condiţiilor existente în plan naţional şi internaţional.
Art. 51. - Comisia economico-socială şi de asigurări sociale de sănătate reprezintă farmaciştii care lucrează în sistemul de asigurări sociale de sănătate, urmărind apărarea drepturilor, intereselor şi a demnităţii profesiunii de farmacist, precum şi eliminarea oricăror ingerinţe în exercitarea actului profesional. Totodată, Comisia economico-socială şi de asigurări sociale de sănătate supraveghează desfăşurarea raporturilor dintre farmaciştii care lucrează în sistemul de asigurări sociale de sănătate, luând toate măsurile care se impun pentru asigurarea libertăţii profesiei şi a apărării statutului farmacistului în societate, inclusiv cu privire la raportul dintre importanţa socială a activităţii profesionale şi veniturile farmacistului.
Art. 52. - (1) Preşedintele Comisiei economico-sociale şi de asigurări sociale de sănătate reprezintă Colegiul Farmaciştilor din România şi farmaciştii din sistemul de asigurări sociale de sănătate în faţa organismelor specializate ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, la nivel central.
(2) La nivel local, reprezentativitatea se va realiza pe baza principiilor autonomiei organizatorice, funcţionale şi financiare.
Art. 53. - Preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România împreună cu preşedintele Comisiei economico-sociale şi de asigurări sociale de sănătate reprezintă Colegiul Farmaciştilor din România la nivel central pentru negocierea, elaborarea, încheierea sau încetarea contractelor-cadru privind furnizarea serviciilor profesionale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.
Art. 54. - Comisiile economico-sociale şi de asigurări sociale de sănătate de la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti supraveghează modul de aplicare a negocierilor realizate de către Colegiul Farmaciştilor din România la nivel central, în sensul că:
a) îi asistă, la cerere, pe membrii lor la încheierea contractelor individuale privind furnizarea de servicii profesionale;
b) reprezintă şi apără interesele membrilor lor în faţa partenerilor contractuali;
c) susţin posibilitatea membrilor lor de a munci cât mai mult, dacă o doresc, cu asigurarea veniturilor corespunzătoare muncii depuse;
d) oferă consultaţii de specialitate cu privire la încheierea, executarea şi încetarea contractelor privind furnizarea de servicii profesionale în cadrul sistemului de asigurări de sănătate;
e) intervin prompt şi acţionează prin toate mijloacele legale atunci când sunt încălcate drepturile ce decurg din încheierea contractelor privind furnizarea de servicii profesionale.
Art. 55. - Prin intermediul comisiei economico-sociale şi de asigurări sociale de sănătate de la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti, Colegiul Farmaciştilor din România organizează şi încurajează activităţile cultural-artistice şi sportive ale membrilor săi şi familiilor acestora, gospodăreşte şi dezvoltă baza proprie de recreare şi sport, contribuie la protejarea membrilor săi şi a familiilor acestora prin acordarea, în limita posibilităţilor, de ajutoare materiale.
Art. 56. - Comisia de etică şi deontologie profesională are următoarele atribuţii:
a) urmăreşte şi controlează respectarea de către farmacişti a Codului deontologic al farmacistului;
b) analizează evoluţia normelor deontologice în practica europeană şi internaţională;
c) face propuneri de modificare a Codului deontologic al farmacistului.
Art. 57. - Judecarea cazurilor ce constituie abatere disciplinară se face în temeiul cadrului legal, al prezentului statut, al Codului deontologic al farmacistului, al regulamentelor de ordine internă ale unităţilor farmaceutice şi al fişei postului, asigurându-se o înaltă moralitate profesională în rândurile corpului profesional.
Art. 58. - Excluderea unui membru din cadrul Colegiului Farmaciştilor din România implică retragerea dreptului de liberă practică.
Art. 59. - (1) În cazul unor acţiuni care lezează onoarea profesională a membrilor Colegiului Farmaciştilor din România şi/sau a corpului profesional în ansamblu, indiferent de mijloacele de realizare, Comisia de etică şi deontologie profesională va uza de dreptul la replică, cerând ferm autorilor unor astfel de acţiuni să le retracteze sau să le rectifice.
(2) La nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, astfel de atribuţii se realizează pe baza principiului autonomiei organizatorice şi funcţionale.
Art. 60. - Prin comisia de etică şi deontologie profesională de la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti se sesizează încercarea de practică ilegală a profesiei de farmacist pe teritoriul României. Dreptul de a susţine acţiunea în justiţie revine preşedintelui consiliului colegiului teritorial.
Art. 61. - Comisia imagine, relaţii interne şi externe are ca obiectiv realizarea legăturilor dintre Colegiul Farmaciştilor din România şi structuri guvernamentale, neguvernamentale, judeţene, naţionale şi internaţionale. Relaţia cu publicul şi mass- media se asigură prin intermediul unui purtător de cuvânt sau al preşedintelui acestei comisii.
Art. 62. - Comisia acreditări, avizări şi autorizări are ca obiectiv impunerea unor standarde şi criterii de asigurare a calităţii actului profesional pe teritoriul României. În acest sens, comisia îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a) asigură împreună cu structurile de specialitate din Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi din Ministerul Sănătăţii verificarea, validarea şi echivalarea calificării membrilor săi;
b) elaborează şi propune criteriile şi metodologia pentru acordarea şi revocarea avizului de liberă practică;
c) participă la şedinţele comisiilor centrale de acreditări profesionale din cadrul sistemului de asigurări de sănătate;
d) duce la îndeplinire alte sarcini trasate de Consiliul naţional.
Art. 63. - Prin comisiile acreditări, avizări şi autorizări judeţene, respectiv cea de la nivelul municipiului Bucureşti, Colegiul Farmaciştilor din România îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) ţine evidenţa farmaciştilor cu drept de liberă practică şi a farmaciilor din raza judeţului respectiv sau a municipiului Bucureşti;
b) avizează regulamentele de ordine interioară ale unităţilor farmaceutice, precum şi fişele de atribuţii ale postului de farmacist;
c) supraveghează modul de exercitare a profesiei de către farmacişti;
d) analizează cazurile de exercitare ilegală a profesiei de farmacist cu care este sesizat şi înaintează la rândul său dosarul organelor competente.
Art. 64. - Comisia administrativă şi financiar-contabilă are următoarele atribuţii:
a) asigură asistenţa juridică curentă a Colegiului Farmaciştilor din România, alta decât cea legată de exercitarea profesiei de farmacist, inclusiv fundamentarea juridică a deciziilor Consiliului naţional;
b) gestionează patrimoniul şi ţine evidenţa financiar- contabilă;
c) centralizează cotizaţiile şi celelalte venituri;
d) asigură activitatea de birotică;
e) propune Consiliului naţional nivelul cotizaţiei şi al părţii din aceasta care trebuie virată de structurile judeţene către organele centrale;
f) fundamentează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli;
g) fundamentează şi propune Biroului executiv al Consiliului naţional necesarul de personal de execuţie;
h) controlează gestiunea colegiilor teritoriale;
i) pregăteşte şi asigură desfăşurarea şedinţelor Adunării generale naţionale, Consiliului naţional şi Biroului executiv.


SECŢIUNEA a 4-a
Personalul

Art. 65. - În funcţie de necesităţile şi în limita numărului de posturi şi a schemei de organizare şi funcţionare aprobate de Consiliul naţional, Biroul executiv poate angaja personal de specialitate, tehnic şi administrativ.
Art. 66. - Pentru lucrări de specialitate care nu presupun o activitate continuă sau pentru consultaţii de specialitate în anumite domenii, Biroul executiv poate contracta servicii plătite pe lucrare, temă sau proiect, cu specialişti în domeniu.
Art. 67. - Activitatea administrativă curentă a Colegiului Farmaciştilor din România poate fi condusă de un director general executiv.

CAPITOLUL IV
Structurile teritoriale

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale

Art. 68. - (1) La nivelul fiecărui judeţ, respectiv al municipiului Bucureşti se organizează câte un colegiu al farmaciştilor, format din toţi farmaciştii care exercită profesia în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
(2) Colegiile farmaciştilor au personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu.
(3) Sediul colegiului este în oraşul de reşedinţă a judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti, pentru Colegiul Farmaciştilor din Bucureşti.
(4) Niciun colegiu teritorial nu poate funcţiona în afara Colegiului Farmaciştilor din România.
Art. 69. - Organele de conducere la nivelul colegiului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti sunt:
a) adunarea generală;
b) consiliul;
c) biroul consiliului;
d) preşedintele.
Art. 70. - (1) Adunarea generală este formată din toţi farmaciştii cu drept de liberă practică înregistraţi la colegiul respectiv şi care îşi desfăşoară activitatea de bază în raza colegiului teritorial respectiv.
(2) Adunarea generală alege reprezentanţii în consiliul colegiului şi reprezentanţii în Adunarea generală naţională.
Art. 71. - Adunarea generală se întruneşte în primul trimestru al anului în şedinţă ordinară şi, în mod excepţional, în şedinţe extraordinare.
Art. 72. - Şedinţele pot fi convocate de:
a) consiliu;
b) preşedintele colegiului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti;
c) biroul consiliului colegiului teritorial;
d) o treime din numărul membrilor;
e) preşedintele Colegiului Farmaciştilor din România, la solicitarea Consiliului naţional.
Art. 73. - Adunarea generală are următoarele atribuţii:
a) alege membrii consiliului;
b) alege reprezentanţii în Adunarea generală naţională;
c) alege dintre membrii săi pe cei care vor alcătui comisia de cenzori, formată din 3 membri;
d) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli;
e) aprobă execuţia bugetară;
f) descarcă de gestiune consiliul;
g) analizează raportul de activitate al consiliului.

SECŢIUNEA a 2-a
Consiliul colegiului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti

Art. 74. - (1) Consiliul colegiului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti are un număr de membri proporţional cu numărul farmaciştilor înscrişi în evidenţa colegiului la data organizării alegerilor, aleşi de adunarea generală conform proporţiilor stabilite de lege.
(2) Consiliul lucrează în prezenţa a două treimi din numărul membrilor cu drept de vot şi decide cu o majoritate absolută de voturi.
Art. 75. - Principalele atribuţii ale consiliilor colegiilor teritoriale sunt următoarele:
a) conduc activitatea colegiilor între şedinţele adunării generale;
b) aleg individual şi pe funcţii membrii biroului consiliului;
c) elaborează regulamentul de organizare şi funcţionare;
d) aprobă indemnizaţiile lunare ale membrilor biroului consiliului;
e) duc la îndeplinire hotărârile adunării generale;
f) aplică şi urmăresc ducerea la îndeplinire a hotărârilor organelor naţionale ale Colegiului Farmaciştilor din România;
g) aleg dintre membrii lor comisiile de lucru;
h) apără şi reprezintă interesele profesionale ale membrilor lor, inclusiv în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor autorităţi publice.
 
SECŢIUNEA a 3-a
Biroul consiliului

Art. 76. - Biroul consiliului este format din: preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar, aleşi în mod individual de consiliu dintre membrii săi.
Art. 77. - (1) Biroul consiliului se întruneşte în şedinţe ordinare lunar sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea preşedintelui sau a cel puţin 2 dintre membrii săi.
(2) Biroul consiliului lucrează în prezenţa a cel puţin 3 dintre membrii săi şi ia decizii cu votul a cel puţin 3 membri.
Art. 78. - Biroul consiliului are următoarele atribuţii:
a) asigură activitatea colegiului între şedinţele consiliului;
b) aprobă angajarea de personal şi asigură execuţia bugetului;
c) execută hotărârile adunării generale şi ale consiliului;
d) elaborează şi supune spre avizare consiliului proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli;
e) execută deciziile organelor naţionale de conducere şi răspunde de ducerea lor la îndeplinire;
f) informează consiliul cu privire la deciziile emise şi activitatea desfăşurată între şedinţele consiliului.

CAPITOLUL V
Venituri şi cheltuieli

Art. 79. - Veniturile Colegiului Farmaciştilor din România şi ale colegiilor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti se constituie din:
a) taxa de înscriere;
b) cotizaţiile lunare ale membrilor;
c) contravaloarea serviciilor prestate membrilor sau persoanelor fizice şi juridice;
d) donaţii şi sponsorizări de la persoane fizice şi juridice;
e) legate;
f) drepturi editoriale;
g) încasări din vânzarea publicaţiilor proprii;
h) fonduri rezultate din manifestările culturale şi ştiinţifice;
i) organizarea de cursuri de educaţie profesională continuă;
j) alte surse.
Art. 80. - Taxa de înscriere în Colegiul Farmaciştilor din România este de 10% din salariul minim pe economie.
Art. 81. - (1) Cotizaţiile datorate şi neplătite, în termenul fixat de către consiliul colegiului teritorial, de către membrii Colegiului Farmaciştilor din România determină plata unor penalităţi de 1% pe zi întârziere din valoarea datorată.
(2) Aceeaşi penalitate se va aplica şi colegiilor teritoriale care nu varsă către organele naţionale partea de cotizaţie stabilită de Consiliul naţional.
Art. 82. - (1) Neplata cotizaţiei datorate Colegiului Farmaciştilor din România pe o perioadă de 6 luni şi după atenţionarea scrisă a consiliului colegiului teritorial se sancţionează cu suspendarea dreptului de liberă practică până la plata cotizaţiei datorate şi a penalităţilor aferente.
(2) Sancţiunea se aplică de comisia de disciplină, la sesizarea comisiei administrative şi financiar-contabile a colegiului teritorial.
(3) Decizia de suspendare se comunică Ministerului Sănătăţii, casei de asigurări de sănătate judeţene şi angajatorului farmacistului suspendat.
Art. 83. - (1) Cuantumul cotizaţiei de membru al Colegiului Farmaciştilor din România, precum şi partea din aceasta care trebuie vărsată către forurile naţionale se stabilesc de Consiliul Naţional al Colegiului Farmaciştilor din România.
(2) Partea din cotizaţie aferentă funcţionării forurilor naţionale va fi virată până cel târziu la sfârşitul lunii următoare celei pentru care a fost percepută cotizaţia.
Art. 84. - (1) Partea de cotizaţie datorată Consiliului Naţional al Colegiului Farmaciştilor din România, nefiind venit al consiliilor colegiilor teritoriale, se va vira către acesta înaintea oricăror altor plăţi.
(2) Obligaţia de a urmări şi de a efectua vărsarea cotei aferente Consiliului naţional revine preşedintelui consiliului colegiului teritorial.
Art. 85. - Veniturile pot fi utilizate pentru cheltuieli cu organizarea şi funcţionarea, cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi servicii, cheltuieli de capital, perfecţionarea pregătirii profesionale, acordarea de burse prin concurs farmaciştilor, întrajutorarea farmaciştilor cu venituri mici, crearea de instituţii cu scop filantropic şi ştiinţific, alte cheltuieli aprobate, după caz, de consiliul colegiului teritorial, respectiv de Consiliul naţional.
Art. 86. - (1) Colegiul Farmaciştilor din România, la nivel central, va avea cont bancar. Dreptul de semnătură în bancă aparţine preşedintelui Colegiului Farmaciştilor din România. Acesta poate împuternici şi o altă persoană cu dreptul de semnătură în bancă.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi colegiilor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti.
Art. 87. - (1) Preşedinţii consiliilor colegiilor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti vor trimite până la sfârşitul lunii martie copii de pe bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul în curs, aprobat de consiliul colegiului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, şi copii de pe bilanţul şi contul de execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul anterior.
(2) Copiile vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către preşedintele consiliului colegiului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti.
Art. 88. - Membrii Colegiului Farmaciştilor din România care sunt excluşi nu au niciun drept să revendice vreo parte din patrimoniul sau din veniturile acestuia şi nici să ridice pretenţii asupra taxelor de înscriere, cotizaţiilor sau altor eventuale contribuţii băneşti ori materiale.

CAPITOLUL VI
Alegerea organelor de conducere şi a membrilor
comisiilor de disciplină

SECŢIUNEA 1
Alegerea reprezentanţilor

Art. 89. - (1) Membrii Colegiului Farmaciştilor din România pot fi aleşi în organele de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România.
(2) Perioada organizării alegerilor se stabileşte de Consiliul Naţional al Colegiului Farmaciştilor din România.
Art. 90. - Funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte şi secretar, atât de la nivel teritorial, cât şi central, sunt incompatibile cu:
a) o funcţie corespunzătoare dintr-un sindicat profesional;
b) o funcţie de conducere în structura Ministerului Sănătăţii: ministru, secretar de stat, şef de departament, director general, director general adjunct, director şi director adjunct;
c) calitatea de angajat al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate ori al caselor de asigurări de sănătate judeţene.
Art. 91. - Membrii consiliului colegiului teritorial, precum şi reprezentanţii în Adunarea generală naţională se aleg prin vot direct, secret şi liber exprimat de către membrii adunărilor generale judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.
Art. 92. - Dreptul de vot, precum şi dreptul de a fi ales în organele de conducere le au numai farmaciştii membri ai Colegiului Farmaciştilor din România, care au cotizaţia datorată colegiului plătită la zi.
Art. 93. - (1) Dreptul de a alege şi de a fi ales se pot exercita numai în cadrul colegiului al cărui membru este farmacistul respectiv.
(2) Dovada calităţii de membru al colegiului teritorial se va face, acolo unde alegătorul nu se găseşte pe lista alegătorilor, cu ultima chitanţă dovedind plata cotizaţiei.
Art. 94. - (1) În vederea organizării şi desfăşurării alegerilor se vor organiza comisii electorale locale de către consiliile colegiilor teritoriale, respectiv o comisie electorală centrală organizată de Biroul executiv al Consiliului naţional şi aprobată de Consiliul naţional.
(2) Comisia electorală centrală va coordona desfăşurarea alegerilor şi va emite decizii de îndrumare în vederea aplicării Regulamentului electoral ori a procedurilor electorale.
Art. 95. - (1) Membrii comisiilor electorale nu pot candida la posturile elective din cadrul Colegiului Farmaciştilor din România în legislatura pentru care se organizează alegerile.
(2) Înaintea alegerii în această funcţie ei se vor angaja în scris să nu candideze la o funcţie electivă în legislatura pentru care se organizează respectivele alegeri.
Art. 96. - Membrii Biroului executiv sunt aleşi în mod individual cu majoritate de voturi de către Consiliul naţional, respectiv de către consiliile colegiilor teritoriale.
Art. 97. - (1) Alegerile structurilor de conducere, precum şi ale comisiilor de disciplină se vor desfăşura în baza unui regulament electoral aprobat de Consiliul Naţional al Colegiului Farmaciştilor din România.
(2) Perioada organizării alegerilor se stabileşte de către Consiliul naţional.


SECŢIUNEA a 2-a
Încetarea calităţii de reprezentant sau de membru în Biroul
executiv

Art. 98. - (1) Încetarea calităţii de membru al organelor de conducere sau de reprezentant în organele de conducere intervine în următoarele situaţii:
a) demisie;
b) incompatibilitate;
c) deces;
d) pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România;
e) revocare;
f) imposibilitatea exercitării calităţii.
(2) Locul rămas vacant va fi ocupat de către primul membru supleant.
(3) Locul vacant din cadrul Biroului executiv se ocupă prin alegerea unui alt membru.
Art. 99. - (1) Revocarea din funcţie sau din calitatea de reprezentant în organele de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România, atât la nivel naţional, cât şi la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, se face cu majoritatea calificată a forului care l-a ales pe cel în cauză.
(2) Revocarea se poate face în cazul încălcărilor grave ale legii, ale prezentului statut sau ale regulamentelor care organizează şi reglementează exercitarea profesiei de farmacist.
Art. 100. - (1) Membrii organelor de conducere care lipsesc nemotivat la:
a) două şedinţe într-un an ale adunărilor generale;
b) 3 şedinţe într-un an ale Consiliului naţional sau ale consiliului colegiului teritorial;
c) 3 şedinţe pe semestru ale Biroului executiv al Consiliului naţional, respectiv ale biroului consiliului colegiului teritorial, sunt revocaţi de drept.
(2) Constatarea revocării se face prin:
a) hotărârea Adunării generale naţionale pentru membrii Consiliului naţional, la sesizarea Biroului executiv;
b) hotărârea Consiliului naţional pentru membrii Biroului executiv al Consiliului naţional, la sesizarea a 3 dintre membrii Biroului executiv;
c) decizia Biroului executiv al Consiliului naţional pentru membrii organelor teritoriale de conducere, la sesizarea biroului consiliului colegiului teritorial.
(3) Sesizarea va fi însoţită de dovada absenţei membrului în cauză.

CAPITOLUL VII
Răspunderea disciplinară
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale

Art. 101. - Constituie abatere disciplinară fapta săvârşită cu vinovăţie, prin care se încalcă jurământul depus, legile şi regulamentele specifice profesiei de farmacist, Codul deontologic al farmacistului, prevederile prezentului statut, deciziile adoptate de Colegiul Farmaciştilor din România, precum şi orice altă faptă săvârşită în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care este de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale corpului profesional.
Art. 102. - (1) Abaterea disciplinară angajează răspunderea disciplinară a făptuitorului, căruia i se va aplica una dintre următoarele sancţiuni:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) vot de blam;
d) suspendarea temporară, într-un interval de 6-12 luni, a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România;
e) retragerea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România.
(2) La sancţiunile prevăzute la alin. (1) se poate prevedea, după caz, obligarea celui sancţionat la efectuarea unor cursuri de perfecţionare sau de educaţie farmaceutică ori a altor forme de pregătire profesională.
Art. 103. - Răspunderea disciplinară a farmacistului nu exclude răspunderea civilă, penală, administrativă sau materială a acestuia.
Art. 104. - Acţiunea disciplinară poate fi pornită în termen de cel mult 6 luni de la data săvârşirii faptei sau de la data luării la cunoştinţă.
Art. 105. - Sancţiunile aplicate se radiază după cum urmează:
a) mustrarea, avertismentul şi votul de blam, în termen de 6 luni de la data aplicării lor;
b) suspendarea pe o durată determinată a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România, în termen de un an de la data expirării perioadei de suspendare.
Art. 106. - Dacă prin decizia comisiei de disciplină au fost dispuse şi măsuri privind efectuarea unor cursuri de perfecţionare sau de educaţie farmaceutică ori alte forme de pregătire profesională, radierea sancţiunii se va face numai după prezentarea dovezilor privind îndeplinirea măsurilor dispuse în acest sens de comisia de disciplină.
Art. 107. - Repetarea unei abateri disciplinare până la radierea sancţiunii aplicate constituie o circumstanţă agravantă, ce va fi avută în vedere la aplicarea unei eventuale alte sancţiuni.
Art. 108. - Consiliile colegiilor teritoriale sunt obligate să ţină evidenţa sancţiunilor aplicate fiecărui membru şi să comunice situaţia disciplinară la cererea organelor de conducere de la nivel naţional.
Art. 109. - (1) La nivelul fiecărui colegiu teritorial se va organiza şi va funcţiona o comisie de disciplină profesională, alcătuită din 3 membri, dintre care unul desemnat de direcţia de sănătate publică teritorială.
(2) La nivelul Colegiului Farmaciştilor din România se va organiza şi va funcţiona Comisia superioară de disciplină, alcătuită din 5 membri, dintre care unul este desemnat de Ministerul Sănătăţii.
(3) Membrii comisiei de disciplină sunt aleşi de adunarea generală dintre farmaciştii cu o vechime de peste 7 ani în profesie şi care nu au avut abateri disciplinare în ultimii 5 ani.
(4) Funcţia de membru al comisiei de disciplină este incompatibilă cu orice altă funcţie în cadrul colegiului.
(5) Calitatea de membru al comisiei de disciplină încetează în condiţiile legii.
(6) La nivelul fiecărei comisii de disciplină membrii acesteia îşi vor alege un preşedinte care, separat de activitatea în comisii, va conduce activitatea administrativă.
(7) Separat de membrii titulari vor fi aleşi 3 membri supleanţi.
Art. 110. - (1) Comisiile de disciplină ale Colegiului Farmaciştilor din România se organizează şi funcţionează în baza legii şi a Statutului Colegiului Farmaciştilor din România.
(2) Indemnizaţia de şedinţă a membrilor comisiilor de disciplină de la nivelul colegiilor teritoriale şi a membrilor Comisiei superioare de disciplină, precum şi decontarea cheltuielilor făcute de aceştia se vor stabili de consiliul colegiului teritorial, respectiv de Consiliul Naţional al Colegiului Farmaciştilor din România.
(3) În termen de maximum 10 zile de la primirea mandatelor, comisiile de disciplină de la nivelul colegiilor teritoriale şi Comisia superioară de disciplină de la nivelul Colegiul Farmaciştilor din România îşi vor alege, cu majoritate simplă de voturi, un preşedinte.
Art. 111. - (1) Preşedintele comisiei de disciplină are următoarele atribuţii:
a) organizează şi conduce activitatea comisiei;
b) organizează completele de judecată a cauzelor disciplinare;
c) elaborează hotărârile comisiei;
d) răspunde de evidenţa cauzelor disciplinare;
e) reprezintă comisia de disciplină în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice;
f) informează organele de conducere ale colegiului despre activitatea comisiei şi despre problemele apărute în cursul desfăşurării cercetărilor disciplinare ori soluţionării cauzelor;
g) propune proiectul de buget necesar desfăşurării activităţii comisiei;
h) prezintă adunării generale raportul anual al activităţii comisiei.
Art. 112. - (1) Şedinţele de judecată a cauzelor disciplinare nu sunt publice.
(2) Pe parcursul audierii, farmacistul poate fi asistat de un coleg sau de un avocat.
Art. 113. - Membrii comisiilor de disciplină, precum şi persoanele implicate în activitatea comisiei de judecată sunt obligate să păstreze confidenţialitatea cu privire la toate datele şi informaţiile de care au luat cunoştinţă.
Art. 114. - (1) Desfăşurarea şedinţelor de judecată vor fi consemnate sub formă de procese-verbale de şedinţă.
(2) Fiecare proces-verbal va fi semnat la sfârşitul şedinţei de membrii comisiei şi va fi anexat la dosarul cauzei disciplinare.
(3) Procesul-verbal va putea fi întocmit şi de personalul administrativ.
Art. 115. - Procesul-verbal de şedinţă, întocmit la fiecare şedinţă, va conţine următoarele elemente:
a) data în care a avut loc şedinţa;
b) membrii comisiei de disciplină;
c) consemnarea celor întâmplate în timpul şedinţei;
d) actele ori înscrisurile depuse la dosarul cauzei disciplinare;
e) măsurile dispuse în soluţionarea cauzei de către comisia de disciplină;
f) semnăturile membrilor comisiei de disciplină şi a persoanei care a redactat procesul-verbal.
Art. 116. - (1) Procesul-verbal se va ataşa, împreună cu celelalte documente, la dosarul cauzei disciplinare.
(2) Toate filele dosarului disciplinar vor fi numerotate în ordinea în care au fost primite şi păstrate şnuruit în dosarul disciplinar (se va numerota şi şnurui tot ce se depune în dosar: sesizarea, decizia biroului, adresa de convocare a farmacistului sau a altor persoane, dovezile de comunicare, acte medicale sau alte înscrisuri, declaraţiile martorilor etc.).
Art. 117. - (1) Toate adresele sau comunicările făcute de către comisia de disciplină se vor trimite prin intermediul unei scrisori recomandate cu confirmare de primire sau se vor înmâna sub semnătura de primire persoanei căreia îi sunt destinate.
(2) Un exemplar al adreselor sau comunicărilor se va păstra la dosarul cauzei disciplinare împreună cu dovada de primire sau de înmânare.
Art. 118. - Comisia de disciplină are dreptul să efectueze toate actele necesare soluţionării cauzei.
Art. 119. - Unităţile sanitare sau farmaceutice au obligaţia de a pune la dispoziţia comisiilor de disciplină sau persoanelor desemnate cu investigarea abaterii disciplinare documentele profesionale solicitate, precum şi orice alte date şi informaţii necesare soluţionării cauzei.
 
SECŢIUNEA a 2-a
Reguli procedurale. Înregistrarea cererii şi declanşarea acţiunii
disciplinare

Art. 120. - (1) Plângerea împotriva unui farmacist se adresează colegiului al cărui membru este farmacistul. Aceasta va fi înregistrată numai dacă conţine elemente de identificare: numele, prenumele, locul de muncă ale farmacistului împotriva căruia se face plângerea, precum şi numele, prenumele, adresa şi semnătura petentului.
(2) Plângerea se va depune personal sau prin mandat cu procură ori poate fi trimisă prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
(3) Nu se vor înregistra plângerile trimise prin fax, e-mail ori depuse sau trimise în copii.
Art. 121. - Biroul consiliului este obligat ca, în prima şedinţă convocată după data finalizării cercetării preliminare efectuate de departamentul de jurisdicţie, să adopte o decizie cu una dintre variantele prevăzute de art. 614 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:
a) respingerea plângerii ca vădit nefondată;
b) solicitarea completării anchetei disciplinare;
c) dispunerea trimiterii dosarului disciplinar la comisia de disciplină.
Art. 122. - Dacă biroul consiliului se autosesizează, se va emite, de asemenea, o decizie care va dispune declanşarea procedurii disciplinare. În decizia de autosesizare se vor menţiona elementele care au stat la baza luării acestei decizii, eventual, acolo unde este cazul, se vor ataşa şi dovezile corespunzătoare.
Art. 123. - (1) Dacă decizia biroului consiliului este de respingere a sesizării ca vădit nefondată, un exemplar al acesteia se va trimite prin scrisoare recomandată persoanei care a făcut sesizarea.
(2) În decizia de respingere a sesizării se va face menţiune despre posibilitatea persoanei care a făcut sesizarea de a contesta această decizie în termen de 30 de zile de la comunicare şi că se va depune contestaţia la sediul colegiului local. Competenţa de soluţionare a contestaţiei revine Biroului executiv al Consiliului Naţional al Colegiului Farmaciştilor din România.
(3) În termen de 3 zile de la data primirii contestaţiei, secretarul biroului consiliului colegiului teritorial va înainta contestaţia şi sesizarea către Biroul executiv al Consiliul Naţional al Colegiului Farmaciştilor din România.
(4) Dacă Biroul executiv al Consiliului naţional consideră că se impune deschiderea unei anchete disciplinare, va emite o decizie prin care va dispune declanşarea anchetei disciplinare la nivelul colegiului teritorial.

SECŢIUNEA a 3-a
Cercetarea disciplinară

Art. 124. - (1) După primirea dosarului disciplinar, comisia de disciplină va notifica prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire farmacistul reclamat, cu privire la următoarele aspecte:
a) începerea anchetei disciplinare;
b) precizarea pe scurt a obiectului sesizării;
c) data şi ora prezentării pentru audiere la comisia de disciplină;
d) adresa comisiei de disciplină.
(2) La adresa de convocare se va anexa o copie a sesizării.
(3) Farmacistul va fi informat şi va fi convocat cu cel puţin 7 zile înaintea datei la care urmează să aibă loc audierea de către comisia de disciplină.
(4) Comisia de disciplină, la solicitarea farmacistului formulată cu cel puţin 3 zile înaintea datei de convocare, poate stabili un alt termen de audiere.
Art. 125. - (1) Farmacistul chemat pentru audiere la comisie poate da şi explicaţii scrise.
(2) În situaţia în care farmacistul s-a prezentat la comisia de jurisdicţie pentru audieri, declaraţiile acestuia vor fi consemnate şi ataşate la dosarul disciplinar.
(3) Neprezentarea farmacistului nu împiedică desfăşurarea procedurilor disciplinare ori judecarea cauzei.
Art. 126. - Pe tot parcursul cercetării disciplinare şi judecării cauzei, farmacistul are dreptul să consulte dosarul disciplinar.
Art. 127. - (1) Completul de judecată, după caz, va decide cu privire la următoarele aspecte:
a) dacă şi la ce dată va fi audiată persoana care a făcut sesizarea;
b) dacă este nevoie să fie audiate şi alte persoane;
c) dacă este nevoie să fie consultate anumite documente medicale ori alte înscrisuri;
d) dacă faţă de natura cauzei este necesară efectuarea unei expertize, consultarea unei comisii de specialitate ori a unor personalităţi în domeniu;
e) efectuarea unei documentări suplimentare în cauză prin consultarea literaturii de specialitate;
f) orice alte măsuri necesare unei juste şi corecte soluţionări a cauzei.
(2) Despre toate aceste lucruri se va face menţiune în procesul-verbal de şedinţă al completului de judecată, proces- verbal care se va depune la dosarul cauzei.
Art. 128. - (1) Tot în şedinţă, dacă se consideră necesar ca anumite informaţii să fie primite de la diferite instituţii, comisia de disciplină poate dispune să se facă adresă/adrese la instituţiile respective prin care să fie solicitate datele şi informaţiile necesare.
(2) În adresa de solicitare se va menţiona data următoare de întrunire a comisiei de disciplină, dată la care este nevoie de materialele solicitate.
Art. 129. - Dacă la următoarea şedinţă s-au adunat toate materialele, datele şi informaţiile solicitate de comisia de disciplină, dacă s-au audiat toate persoanele care au fost stabilite, dacă nu mai sunt alte aspecte de lămurit, comisia va analiza toate declaraţiile, probele, înscrisurile, expertizele şi va decide.
Art. 130. - Soluţia adoptată şi consemnată în procesul- verbal de şedinţă va fi materializată sub forma unei decizii scrise, care va trebui să conţină în mod obligatoriu următoarele:
a) numărul deciziei şi data pronunţării;
b) componenţa comisiei de disciplină;
c) descrierea pe scurt a faptei ce a făcut obiectul acţiunii disciplinare;
d) arătarea măsurilor de cercetare a faptei (declaraţiile părţilor, martorii care au fost audiaţi, înscrisurile folosite ca probă, documentele cercetate şi reţinute în soluţionarea cauzei etc.);
e) faptele şi împrejurările care au constituit abaterea disciplinară, deontologică;
f) sancţiunea aplicată;
g) eventualele măsuri complementare;
h) termenul de contestare şi instanţa competentă;
i) semnăturile preşedintelui comisiei de disciplină şi ştampila instituţiei.
Art. 131. - (1) Decizia comisiei de disciplină se comunică farmacistului cercetat disciplinar, persoanei care a făcut sesizarea, Ministerului Sănătăţii, Biroului executiv al Colegiului Farmaciştilor din România şi persoanei cu care farmacistul sancţionat are încheiat contractul de muncă.
(2) În termen de 15 zile de la comunicare, persoanele şi autorităţile prevăzute la alin. (1) pot contesta decizia pronunţată. Contestaţia se depune la colegiul teritorial unde s-a judecat cauza.
Art. 132. - (1) Contestaţiei împotriva deciziei comisiei de disciplină, depusă la colegiul teritorial, i se va da un număr de înregistrare şi împreună cu o adresă de înaintare şi dosarul cauzei se vor trimite la Colegiul Farmaciştilor din România spre competentă soluţionare în termen de maximum 3 zile.
(2) În adresa de înaintare se va face referire la data înregistrării contestaţiei şi numărul de pagini pe care îl conţine dosarul disciplinar.
Art. 133. - Dispoziţiile procedurale se aplică în mod corespunzător şi în ceea ce priveşte funcţionarea Comisiei superioare de disciplină.
Art. 134. - Soluţionând contestaţia, Comisia superioară de disciplină, după ascultarea părţilor şi, eventual, după administrarea tuturor probelor apreciate ca fiind necesare, pronunţă una dintre următoarele soluţii:
a) admite contestaţia şi pe cale de consecinţă anulează decizia comisiei de disciplină de la nivel teritorial;
b) admite în parte contestaţia şi aplică o sancţiune mai mică decât sancţiunea aplicată la nivel local;
c) respinge contestaţia şi menţine decizia pronunţată de către comisia de disciplină de la nivel teritorial;
d) aplică una dintre sancţiunile prevăzute de lege.
Art. 135. - Decizia pronunţată de Comisia superioară de disciplină se comunică persoanei care a făcut contestaţia, farmacistului cercetat disciplinar, colegiului teritorial unde s-a soluţionat la fond cauza disciplinară şi instituţiilor interesate dacă sancţiunea aplicată vizează suspendarea dreptului de liberă practică ori ridicarea lui.
Art. 136. - (1) Dosarele soluţionate de Comisia superioară de disciplină, după trecerea termenului de contestare la instanţa judecătorească ori după stingerea litigiului judecătoresc, se vor returna comisiei de disciplină locale.
(2) La Comisia superioară de disciplină se va păstră numai un exemplar al deciziei pronunţate.

CAPITOLUL VIII
Soluţionarea litigiilor

Art. 137. - Membrii Colegiului Farmaciştilor din România sunt obligaţi ca atunci când se găsesc într-o situaţie conflictuală, litigioasă, legată de exercitarea profesiei, cu alt membru al colegiului, înainte de a apela la instanţele de judecată, la mass- media sau la intervenţia altor autorităţi, să apeleze la comisia de litigii a consiliului colegiului teritorial.
Art. 138. - Comisia de litigii este formată din 3 membri ai consiliului colegiului, desemnaţi de către acesta.
Art. 139. - Comisia de litigii va convoca părţile în litigiu şi, pe baza probelor administrate de părţi şi a acelora pe care considerându-le necesare le va solicita, va încerca soluţionarea amiabilă a litigiului.
Art. 140. - (1) La terminarea procedurilor de împăcare a părţilor, comisia de litigii va încheia un proces-verbal în care va consemna situaţia de fapt, poziţiile părţilor, probele administrate şi rezultatul final.
(2) Procesul-verbal va fi semnat de membrii comisiei de litigii şi de către părţi.

CAPITOLUL IX
Membrii Colegiului Farmaciştilor din România.
Drepturi şi obligaţii

SECŢIUNEA 1
Membrii Colegiului Farmaciştilor din România

Art. 141. - (1) Sunt membri ai Colegiului Farmaciştilor din România toţi farmaciştii, cetăţeni români, domiciliaţi în România, autorizaţi să practice profesia de farmacist, precum şi, la cerere, farmaciştii pensionari care nu mai desfăşoară activitate profesională.
(2) Membrii Colegiului Farmaciştilor din România sunt înscrişi în Registrul farmaciştilor din România, registru ce se publică pe site-ul oficial al colegiului.
Art. 142. - (1) La cerere, membrii Colegiului Farmaciştilor din România care, din motive obiective, întrerup pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de farmacist pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată.
(2) Întreruperea sau suspendarea activităţii pe o durată mai mare de 5 ani atrage de drept pierderea calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România şi, pe cale de consecinţă, pierderea dreptului de liberă practică.
(3) Pe durata suspendării, la cerere, a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România se suspendă obligaţiile şi drepturile ce decurg din prezentul statut.
(4) Reînscrierea în cadrul Colegiului Farmaciştilor din România şi reluarea activităţii profesionale după o întrerupere a exercitării profesiei mai mare de 5 ani se pot face numai în condiţiile legii şi cu avizul favorabil al Consiliului Naţional al Colegiului Farmaciştilor din România, acordat în baza unei reatestări profesionale organizate de Comisia profesional- ştiinţifică şi de învăţământ.
Art. 143. - Farmaciştii cetăţeni străini cărora li s-a aprobat, în condiţiile legii, să exercite profesia de farmacist pe teritoriul României au obligaţia să se înregistreze la Colegiul Farmaciştilor din România şi să respecte prezentul statut, Codul deontologic al farmacistului, regulamentele profesiei şi deciziile organelor de conducere ale corpului profesional.


SECŢIUNEA a 2-a
Drepturile şi obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din
România

Art. 144. - Membrii Colegiului Farmaciştilor din România au următoarele drepturi:
a) să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale corpului profesional;
b) să se adreseze organelor abilitate ale Colegiului Farmaciştilor din România şi să primească informaţiile solicitate;
c) să participe la orice acţiuni ale corpului profesional şi să fie informaţi în timp util despre acestea;
d) să folosească, împreună cu membrii lor de familie, toate dotările sociale, profesionale, culturale şi sportive ale Colegiului Farmaciştilor din România şi ale colegiilor teritoriale;
e) să poarte însemnele corpului profesional;
f) de a fi judecaţi pe baza prezumţiei de nevinovăţie de către organele competente ale Colegiului Farmaciştilor din România pentru abaterile deontologice şi disciplinare;
g) de a contesta sancţiunile primite;
h) de a solicita ajutoare materiale pentru situaţii deosebite, atât personal, cât şi prin membrii lor de familie.
Art. 145. - Obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România sunt următoarele:
a) să respecte dispoziţiile prezentului statut, ale Codului deontologic al farmacistului, hotărârile organelor de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România şi regulamentele profesiei;
b) să rezolve sarcinile ce le-au fost încredinţate în calitate de membru sau de reprezentant al corpului profesional;
c) să participe la manifestările iniţiate de organele de conducere, la activităţile profesionale ori de pregătire profesională, iniţiate ori organizate de organele de conducere naţionale sau locale;
d) să participe la şedinţele ori la adunările la care au fost convocaţi;
e) să execute cu bună-credinţă sarcinile ce decurg din prezentul statut ori stabilite prin hotărârile organelor de conducere;
f) să se abţină de la deliberările organelor de conducere în care sunt aleşi, în cazul în care în îndeplinirea unor atribuţii ale acestor organe au un interes propriu;
g) să păstreze secretul profesional;
h) să păstreze în cadrul profesiei confidenţialitatea asupra dezbaterilor, opiniilor şi voturilor exprimate în organele de conducere;
i) să respecte normele, principiile şi îndatoririle deontologiei profesionale şi să aibă un comportament demn în exercitarea profesiei ori a calităţii de membru al Colegiului Farmaciştilor din România;
j) să achite în termenul stabilit cotizaţia datorată;
k) să rezolve litigiile cu alţi membri, în primul rând prin intermediul medierii de către comisiile de specialitate din cadrul colegiului la care sunt înregistraţi;
l) să execute cu bună-credinţă atribuţiile ce le revin în calitate de reprezentant sau de membru în organele de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România sau ale colegiilor teritoriale.
Art. 146. - Obligaţiile membrilor Colegiului Farmaciştilor din România ce decurg din calitatea lor specială de farmacist sunt:
a) să respecte şi să aplice în orice împrejurare normele de deontologie;
b) să nu aducă prejudicii reputaţiei corpului profesional sau altor membri, respectând statutul de corp profesional al Colegiului Farmaciştilor din România;
c) să acorde cu promptitudine şi necondiţionat îngrijirile profesionale de urgenţă, ca o îndatorire fundamentală profesională şi civică;
d) să acţioneze, pe toată durata exercitării profesiei, în vederea creşterii gradului de pregătire profesională şi cunoaşterii noutăţilor profesionale;
e) să informeze organele de conducere ale corpului profesional ori de câte ori constată sau apreciază că independenţa profesiei le-a fost încălcată prin decizii administrative.
Art. 147. - (1) Membrii Colegiului Farmaciştilor din România sunt obligaţi să realizeze numărul anual de credite de educaţie profesională continuă, stabilit de Consiliul naţional.
(2) Nerealizarea numărului integral de credite pe parcursul a 3 ani atrage suspendarea dreptului de liberă practică până la realizarea numărului total de credite.
(3) La stabilirea numărului de credite se vor avea în vedere numai programele şi celelalte forme de educaţie profesională acreditate de Colegiul Farmaciştilor din România.
Art. 148. - Încălcarea obligaţiilor menţionate mai sus constituie abatere disciplinară de la disciplina şi deontologia profesională şi a celei de corp profesional.

CAPITOLUL X
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 149. - Completarea sau modificarea prezentului statut se va face de către Adunarea generală naţională, la propunerea Consiliului naţional.
Art. 150. - Actualele structuri ale Colegiului Farmaciştilor din România, de la nivel naţional şi teritorial, înfiinţate potrivit reglementărilor anterioare vor rămâne în funcţie şi îşi vor exercita mandatul până la împlinirea duratei pentru care au fost alese.
Art. 151. - Prezentul statut a fost aprobat de Adunarea generală naţională în şedinţa din data de 15 iunie 2009 şi intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ANEXĂ *)
la statut
___________
*) Anexa este reprodusă în facsimil.

EMBLEMA
cu sigla Colegiului Farmaciştilor din România

alt
IMAGINE
 
   
Anexa Nr. 2

CODUL DEONTOLOGIC AL FARMACISTULUI
 
CAPITOLUL I
Principii generale

Art. 1. - (1) Codul deontologic al farmacistului cuprinde un ansamblu de principii şi reguli ce reprezintă valorile fundamentale în baza cărora se exercită profesia de farmacist pe teritoriul României.
(2) Prezentul cod exprimă adeziunea farmaciştilor români la Carta Universală a Drepturilor Omului şi la Carta Farmaciei Europene.
Art. 2. - Codul deontologic al farmacistului are drept principal scop:
a) ocrotirea drepturilor pacienţilor;
b) respectarea obligaţiilor profesionale de către farmacişti;
c) apărarea demnităţii şi a prestigiului profesiunii de farmacist.
Art. 3. - (1) În exercitarea profesiei sale, farmacistul furnizează servicii de sănătate specializate pacientului şi publicului în general fără niciun fel de discriminare.
(2) Relaţiile dintre farmacist şi beneficiarii serviciilor acordate trebuie să aibă la bază încrederea în competenţa şi experienţa profesională a farmacistului.
(3) Această încredere obligă farmacistul ca de-a lungul întregii sale cariere să asigure şi să menţină la cel mai înalt nivel performanţele şi conduita sa profesională şi personală, să îşi actualizeze cunoştinţele profesionale permanent în sfera activităţii sale.
Art. 4. - Principiile fundamentale în baza cărora se exercită profesia de farmacist sunt următoarele:
a) exercitarea profesiei se face exclusiv în respect faţă de viaţa şi de persoana umană;
b) în orice situaţie primează interesul pacientului şi sănătatea publică;
c) respectarea în orice situaţie a drepturilor pacientului;
d) colaborarea ori de câte ori este cazul cu toţi factorii implicaţi în asigurarea stării de sănătate a pacientului;
e) adoptarea unui rol activ faţă de informarea şi educaţia sanitară a publicului, precum şi faţă de combaterea toxicomaniei, polipragmaziei, dopajului, automedicaţiei şi a altor flageluri;
f) acordarea serviciilor farmaceutice se face la cele mai înalte standarde de calitate posibile pe baza unui nivel înalt de competenţă ştiinţifică, aptitudini practice şi performanţe profesionale, în concordanţă cu progresele ştiinţelor şi practicii farmaceutice;
g) în exercitarea profesiei farmaciştii trebuie să dovedească loialitate şi solidaritate unii faţă de alţii în orice împrejurare, să îşi acorde colegial ajutor şi asistenţă pentru realizarea îndatoririlor profesionale;
h) farmaciştii trebuie să se comporte cu cinste şi demnitate profesională şi să nu prejudicieze în niciun fel profesia de farmacist sau să submineze încrederea publică în aceasta.
Art. 5. - În situaţiile în care în rezolvarea unei probleme alegerea soluţiei nu este prevăzută în normele legale, farmacistul trebuie să ia o decizie concordantă cu etica profesiei şi să îşi asume responsabilitatea.
Art. 6. - Pentru respectarea principiilor de mai sus farmacistul este obligat să îşi păstreze libertatea şi independenţa profesională conform jurământului profesiei.
Art. 7. - Colegiul Farmaciştilor din România garantează menţinerea standardelor profesionale la cel mai înalt nivel posibil, în scopul ocrotirii sănătăţii publice, prin supravegherea respectării de către farmacişti a îndatoririlor profesionale şi a eticii profesionale, precum şi prin apărarea independenţei, onoarei şi demnităţii profesionale.

CAPITOLUL II
Standarde deontologice



SECŢIUNEA 1
Responsabilitatea personală şi independenţa farmaciştilor

Art. 8. - (1) Indiferent de sfera de activitate, farmacistul trebuie să aibă în centrul atenţiei sale binele pacientului şi al publicului în general.
(2) Farmacistul este răspunzător pentru toate deciziile sale profesionale, indiferent de responsabilităţile asumate în exercitarea profesiei sale.
Art. 9. - În vederea îndeplinirii dispoziţiilor art. 8, farmacistul, în timpul exercitării actului profesional, este obligat să respecte următoarele reguli:
a) să îşi exercite profesia în conformitate cu procedurile standard de operare scrise, prevăzute de regulile de bună practică din domeniul său de activitate;
b) să îşi îndeplinească îndatoririle profesionale cu competenţă, în termenele stabilite;
c) să profeseze doar în acele posturi în care i se permite să îşi respecte îndatoririle esenţiale ca farmacist, libertatea de decizie şi independenţă profesională;
d) să accepte acele posturi pentru care are competenţa şi disponibilitatea necesare pentru a îndeplini cu succes îndatoririle profesionale. În acest sens trebuie să se informeze asupra specificului activităţii, accesului la mijloacele necesare pentru exercitarea profesiunii la standardele necesare;
e) să îşi îndeplinească personal atribuţiile şi la nevoie să delege o persoană competentă autorizată pentru îndeplinirea anumitor activităţi profesionale, asumându-şi răspunderea;
f) să informeze imediat o persoană responsabilă în cazul în care nu îşi poate îndeplini îndatoririle profesionale, pentru a se putea lua la timp măsuri de remediere;
g) să raporteze medicului prescriptor sau autorităţilor competente orice efect nedorit sau advers al medicamentelor, în scopul optimizării tratamentelor;
h) să se abţină să critice sau să condamne convingerile personale ori religioase ale pacientului care apelează la serviciile sale;
i) să acorde servicii în mod egal pentru toţi pacienţii, fără discriminare, în ordinea solicitării acestora, cu excepţia situaţiilor de urgenţă;
j) să se asigure că serviciile sale au fost percepute şi înţelese corect de pacient, încurajându-l să participe activ la reuşita tratamentului;
k) să nu refuze nejustificat acordarea serviciilor care îi intră în atribuţii, conform legii.
Art. 10. - Farmacistul poate refuza acordarea unor servicii către pacient atunci când refuzul este justificat de interesul sănătăţii pacientului.
Art. 11. - Înainte de a-şi asuma o funcţie de conducere, farmacistul trebuie să se autoevalueze şi să se asigure că este capabil să îndeplinească toate responsabilităţile acestei funcţii.
Art. 12. - În exercitarea funcţiei, farmacistul-şef are următoarele obligaţii:
a) trebuie să se informeze asupra tuturor aspectelor şi cerinţelor legate de funcţia pe care o îndeplineşte;
b) trebuie să se asigure că toţi membrii personalului aflat în subordinea sa sunt informaţi asupra atribuţiilor profesionale pe care trebuie să le îndeplinească;
c) trebuie să transmită instrucţiunile clar pentru a împiedica orice risc de eroare; în măsura posibilităţilor, el va transmite în scris proceduri standard de operare;
d) se asigură că membrii personalului aflat în subordinea sa îşi îndeplinesc atribuţiile în conformitate cu prevederile legale, dar şi cu competenţa şi aptitudinile personale;
e) trebuie să respecte independenţa profesională a farmaciştilor din subordine;
f) se asigură că echipamentele, localul şi utilităţile de la locul de muncă sunt menţinute la standardele acceptate pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor profesionale;
g) se asigură că toate activităţile profesionale desfăşurate sub controlul său, precum şi cele exercitate de el personal sunt supuse asigurării de răspundere profesională;
h) se asigură că toate măsurile privind păstrarea confidenţialităţii sunt efective;
i) are datoria să notifice colegiului pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea orice schimbare de interes profesional privind membrii personalului din subordinea sa ori funcţia sa;
j) trebuie să accepte, în măsura posibilităţilor, elevi şi studenţi pentru îndeplinirea stagiului de practică în unitatea pe care o conduce.


SECŢIUNEA a 2-a
Competenţa profesională

Art. 13. - Farmacistul trebuie să îşi asigure şi să îşi menţină la un înalt nivel pregătirea profesională, prin actualizarea permanentă a cunoştinţelor în aria sa profesională, în scopul îndeplinirii atribuţiilor cu competenţa necesară.
Art. 14. - În vederea actualizării permanente a cunoştinţelor profesionale, farmacistul este obligat:
a) să îşi planifice şi să participe la formele de pregătire profesională organizate sau acreditate de Colegiul Farmaciştilor din România;
b) să evalueze şi să aplice în practica curentă cunoştinţele actualizate permanent;
c) să ateste cu documente doveditoare pregătirea sa, prin formele programelor de dezvoltare profesională acceptate, atunci când acest lucru îi este solicitat de comisiile de specialitate ale colegiului teritorial la care este înregistrat.


SECŢIUNEA a 3-a
Confidenţialitatea

Art. 15. - Farmacistul are datoria de a respecta şi proteja informaţia profesională.
Art. 16. - Farmacistul trebuie să respecte şi să protejeze confidenţialitatea informaţiilor referitoare la pacienţi, obţinute în cursul activităţilor profesionale.
Art. 17. - Informaţiile pot fi dezvăluite în următoarele cazuri:
a) când pacientul şi-a dat consimţământul scris;
b) când tutorele pacientului a consimţit în scris, dacă vârsta pacientului sau starea sa de sănătate nu permite aceasta;
c) când este necesar pentru a preveni afectări majore sau punerea în pericol a sănătăţii pacientului, a unei terţe persoane sau a publicului în general;
d) stabilirea vinovăţiei în cazul săvârşirii unor infracţiuni, la solicitarea instanţei de judecată;
e) în alte situaţii prevăzute de lege.
Art. 18. - Farmacistul nu trebuie să dezvăluie, decât cu acordul scris al medicului prescriptor, nicio informaţie referitoare la practica prescrierii acestuia.
Art. 19. - Farmacistul trebuie să protejeze informaţia profesională internă, respectând următoarele reguli:
a) să nu permită accesul terţilor la informaţii privind activitatea unităţii în care îşi desfăşoară activitatea, decât cu acordul scris al angajatorului sau în alte situaţii prevăzute de lege;
b) să respecte cerinţele legale de protecţie a informaţiilor privind acumularea şi utilizarea acestora;
c) să asigure protecţia informaţiilor la operaţiunile de stocare, transmitere, primire ori distrugere.


SECŢIUNEA a 4-a
Relaţiile de colaborare ale farmacistului

Art. 20. - În exercitarea profesiei, farmacistul are datoria ca în interesul bolnavului şi al pacientului în general să colaboreze cu toţi confraţii săi. În acest sens:
a) toţi farmaciştii îşi acordă ajutor reciproc şi consultanţă pentru realizarea îndatoririlor profesionale;
b) farmaciştii îşi rezolvă singuri litigiile, cu respectarea spiritului de colegialitate; dacă nu reuşesc, fac apel la comisia de litigii a colegiului;
c) farmacistul trebuie să îşi trateze toţi colaboratorii cu respect, bunăvoinţă şi colegialitate;
d) farmacistul trebuie să dovedească în orice împrejurare solidaritate faţă de colegii săi şi loialitate faţă de corpul profesional şi profesia de farmacist.
Art. 21. - În interesul pacientului şi al publicului în general, farmacistul trebuie să colaboreze cu medicul şi cu alţi membri ai echipei de sănătate. În acest sens:
a) farmacistul colaborează activ cu medicul prescriptor pentru a realiza efectuarea tratamentului pacientului la timp, în parametrii optimi şi în interesul acestuia;
b) în colaborarea sa cu medicul, farmacistul se va abţine de la orice înţelegere în scop material sau de altă natură care ar avea drept rezultat încălcarea dreptului pacientului;
c) farmacistul trebuie să se abţină de la orice fapt care ar putea aduce prejudicii demnităţii şi imaginii medicului sau altor membri ai profesiunilor sanitare, pentru a nu crea neîncredere pacientului.
SECŢIUNEA a 5-a
Concurenţa neloială

Art. 22. - Farmacistul nu trebuie să utilizeze mijloacele concurenţei neloiale în vederea obţinerii unor avantaje materiale sau de altă natură.
Art. 23. - Se consideră a fi practici neloiale, fără a fi limitative, următoarele activităţi:
a) atragerea pacienţilor prin oferirea de avantaje materiale sau reclamă mincinoasă;
b) folosirea de funcţia deţinută sau de mandatul încredinţat în cadrul organelor de conducere pentru atragerea de pacienţi.
Art. 24. - Este sancţionabilă denunţarea nejustificată şi în scop concurenţial a colegilor.
SECŢIUNEA a 6-a
Publicitatea

Art. 25. - Orice informaţie furnizată publicului de către farmacist în legătură cu serviciile de sănătate oferite trebuie să fie corectă, decentă, legală şi onestă.
Art. 26. - Orice informaţie şi material promoţional cu privire la serviciile profesionale trebuie să fie în concordanţă cu rolul farmacistului în promovarea sănătăţii şi să permită pacientului să decidă independent asupra solicitării serviciului respectiv.
Art. 27. - În scopul promovării unor servicii proprii, farmaciştii trebuie să se abţină de la a defăima serviciile profesionale ale altor confraţi.
Art. 28. - Farmacistul trebuie să se abţină de la orice procedee sau mijloace contrare demnităţii profesionale, care ar prejudicia dreptul pacientului de a-şi alege singur farmacistul.
Art. 29. - Pe tot timpul exercitării profesiei, farmacistul trebuie să se asigure că acţiunile de promovare a medicamentelor, în care este implicat sau care au loc în unităţile în care el lucrează, sunt în conformitate cu prevederile legale privind publicitatea medicamentelor.
Art. 30. - Farmacistul se va asigura că promovarea medicamentelor nu implică obligarea pacientului de a cumpăra sau de a primi medicamente nedorite sau în exces, în locul celor dorite sau împreună cu acestea.


SECŢIUNEA a 7-a
Servicii farmaceutice de urgenţă

Art. 31. - (1) Pentru asigurarea continuităţii asistenţei cu medicamente a populaţiei, farmaciştii trebuie să furnizeze, în condiţiile legii, servicii farmaceutice de urgenţă.
(2) Furnizarea serviciilor farmaceutice de urgenţă se va face cu respectarea următoarelor principii:
a) farmacistul va utiliza toate cunoştinţele sale profesionale pentru a veni în sprijinul pacientului;
b) pentru a realiza un serviciu de calitate, farmacistul va solicita pacientului sau aparţinătorului acestuia toate informaţiile legate de urgenţa cererii sale, respectiv medicaţia curentă, existenţa altor afecţiuni sau alergii, precum şi alte aspecte care pot influenţa decizia farmacistului;
c) decizia farmacistului va fi luată avându-se în vedere şi afecţiunea pentru care se solicită medicamentul, grupa terapeutică din care face parte medicamentul, efectele adverse şi contraindicaţiile;
d) în funcţie de gravitatea situaţiei prezentate, farmacistul va încerca să ia legătura cu medicul curant al pacientului sau cu un alt medic;
e) dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore, în zilele lucrătoare, şi pentru maximum 72 de ore, pentru sfârşitul de săptămână şi sărbătorile legale;
f) orice intervenţie de acest tip va fi însoţită de recomandarea farmacistului ca pacientul să se adreseze imediat medicului;
g) în cazul copiilor, eliberarea unui medicament va fi însoţită de recomandarea către părinţi de a consulta în cel mai scurt timp medicul de familie sau de a apela la serviciul de urgenţă;
h) medicamentele psihotrope şi stupefiante nu fac obiectul serviciilor farmaceutice de urgenţă.
Art. 32. - Pentru a realiza în condiţii bune serviciile farmaceutice de urgenţă, farmacistul este obligat să acorde primul ajutor, în limita competenţelor sale, şi să solicite intervenţia serviciilor specializate, informând asupra măsurilor luate din proprie iniţiativă.
Art. 33. - (1) Farmacistul poate elibera medicamente fără prescripţie medicală în următoarele situaţii:
a) pacientul este bolnav cronic şi este cunoscut de către farmacist sau se află în evidenţele farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat, dar din diverse motive nu a putut ajunge la medic;
b) pacientul nu posedă o prescripţie medicală, dar prezintă un bilet de ieşire din spital, o scrisoare medicală etc.;
c) pacientul prezintă o prescripţie a cărei valabilitate a expirat;
d) pacientul prezintă o schemă de tratament parafată de medicul prescriptor;
e) pacientul este în tranzit şi nu îşi poate continua tratamentul;
f) alte situaţii de urgenţă în care farmacistul va decide, după caz, eliberarea unui medicament pe o durată limitată, până la obţinerea unei prescripţii, cu îndrumarea pacientului către medicul de familie, centrul de sănătate sau permanenţă, compartimentul ori unitatea de primire a urgenţelor sau apelarea numărului de urgenţă 112.
(2) Farmaciile din mediul rural pot furniza servicii farmaceutice de urgenţă şi în situaţia în care în localitate nu există cabinete medicale sau medicul nu este prezent; în aceste situaţii, furnizarea serviciilor farmaceutice se va face cu respectarea principiilor prevăzute la art. 31.
Art. 34. - Când nu poate să acorde pacientului serviciul solicitat, farmacistul trebuie să îndrume pacientul spre un serviciu specializat de asistenţă medicală.
Art. 35. - În cazuri urgente, farmacistul trebuie să acorde asistenţă pacienţilor, dacă este solicitat, şi în afara programului farmacie
SECŢIUNEA a 8-a
Incompatibilităţi

Art. 36. - (1) Se recunoaşte ca activitate profesională activitatea desfăşurată în mod legal de farmacişti în unul sau mai multe dintre domeniile următoare:
a) prepararea formelor farmaceutice ale medicamentelor;
b) fabricarea şi controlul medicamentelor;
c) controlul medicamentelor într-un laborator pentru controlul medicamentelor;
d) depozitarea, conservarea şi distribuirea medicamentelor angro;
e) prepararea, controlul, depozitarea şi distribuţia medicamentelor în farmacii deschise publicului;
f) prepararea, controlul, depozitarea şi eliberarea medicamentelor din farmaciile de spital;
g) acordarea de informaţii şi consultanţă privind medicamentele.
(2) Farmacistul, în conformitate cu pregătirea sa universitară, este competent să exercite şi alte activităţi profesionale, precum:
a) colaborare cu medicul pentru stabilirea şi urmărirea terapiei pacientului;
b) farmacovigilenţă;
c) fabricarea, controlul, depozitarea, conservarea şi distribuţia produselor din plante, suplimentelor nutritive, produselor igieno-cosmetice, dispozitivelor medicale, medicamentelor de uz veterinar, substanţelor farmaceutice active şi auxiliare;
d) analize în laboratoare de biochimie, toxicologie şi igienă a mediului şi alimentelor;
e) marketing şi management farmaceutic;
f) activităţi didactice, cercetare sau administraţie sanitară.
(3) În toate activităţile prevăzute la alin. (1) farmacistul are deplină răspundere şi drept de decizie.
Art. 37. - Exercitarea profesiei de farmacist este incompatibilă cu:
a) exercitarea concomitentă a profesiei de medic;
b) starea de sănătate fizică sau psihică necorespunzătoare pentru exercitarea profesiei de farmacist;
c) comerciant persoană fizică;
d) exercitarea unor activităţi contrare legii sau bunelor moravuri;
e) calitatea de lucrător comercial sau agent comercial;
f) angajat al altor unităţi decât cele care au ca obiect de activitate serviciile farmaceutice, cercetarea farmaceutică, producţia ori distribuţia de medicamente sau activităţile prevăzute la art. 36 alin. (2).
Art. 38. - Dacă în termen de 15 zile de la notificarea făcută de Colegiul Farmaciştilor din România farmacistul aflat într-o situaţie de incompatibilitate nu renunţă la activitatea incompatibilă cu profesia de farmacist, se suspendă de drept calitatea de membru al Colegiului Farmaciştilor din România şi dreptul de exercitare a profesiei de farmacist.
Art. 39. - (1) Farmaciştii care ocupă funcţii publice în cadrul aparatului central al Ministerului Sănătăţii, în cadrul autorităţilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, în cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi, respectiv, în cadrul caselor de asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti pot desfăşura în afara programului normal de lucru, în condiţiile legii, activităţi profesionale, potrivit calificării pe care o deţin exclusiv în unităţi sanitare sau farmaceutice private.
(2) Farmaciştilor prevăzuţi la alin. (1) li se aplică în mod corespunzător prevederile art. 35 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL III
Dispoziţii finale

Art. 40. - Farmacistul răspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor şi regulamentelor profesionale, a Codului deontologic al farmacistului şi a regulilor de bună practică profesională, a Statutului Colegiului Farmaciştilor din România, pentru nerespectarea deciziilor adoptate de organele de conducere ale Colegiului Farmaciştilor din România, precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale Colegiului Farmaciştilor din România.
Art. 41. - Orice comportament în exercitarea profesiei care încalcă principiile prezentului cod poate face obiectul unei reclamaţii privind încălcarea eticii profesionale de către farmacist.
Art. 42. - Judecarea cazurilor de abateri de la prezentul cod se soluţionează, conform legii şi Statutului Colegiului Farmaciştilor din România, de comisia de disciplină competentă.
Art. 43. - În aplicarea procedurii disciplinare, instanţele Colegiului Farmaciştilor din România trebuie să judece cauzele disciplinare ţinând cont de circumstanţele în care s-a petrecut fapta.
NOUTATI